Have a question?
Message sent Close

Jure Yoram Biechonski

Jure: O călătorie de la profesor de istorie la terapeut inovator

Traiectoria carierei lui Jure este la fel de fascinantă pe cât este de inspiratoare. Începând ca profesor de istorie, profunda nemulțumire față de rolurile administrative din educație l-a condus să exploreze lumea teatrului și a dramei, culminând în cele din urmă cu o carieră distinsă în psihoterapie.

Abordarea sa unică, care îmbină psihodrama cu metode terapeutice tradiționale, l-a consacrat ca un practician vizionar în domeniu.

În lumea psihoterapiei, Jure se remarcă nu doar prin acreditările sale, ci și prin călătoria profund personală și abordările revoluționare care îi definesc practica. Povestea sa este o mărturie a puterii transformării, de la limitele convenționale ale unei săli de clasă de istorie la tărâmurile dinamice și empatice ale psihoterapiei.

Metodele sale nu sunt doar tehnici; ele sunt colace de salvare extrase din propriile sale experiențe și perspective, transformate într-o terapie care insuflă viață în cadrele adesea rigide ale tratamentului sănătății mintale.

Date de contact

📞 Contactează-l pe Jure Yoram Bienchonski


🌐 Websites și link-uri social media


📋 Roluri professionale

  • Director la Transpersonaalse Psühholoogia ja Hüpnoteraapia Erakool Teadlik Mina
  • Member Bord la EUROTAS – Global Transpersonal Network
Jure adult

ℹ️ Informații generale

  • Genul: Masculin
  • Data nașterii: April 25, 1953

🗣️ Limbi vorbite

  • Poloneză
  • Engleză
  • Arabă
  • Latină
  • Franceză
  • Rusă
  • Ebraică

💬 Citate preferate

„Orice tulburare mintală sau fizică este o reacție normală la o situație anormală.”

„Toate așa-numitele noastre probleme sunt iraționale și ilogice; orice încercare de a le psihanaliza rațional va fi o risipă de bani pentru client.”

„Aceste probleme sunt create de imaginația noastră și tot cu ajutorul imaginației și simbolismului putem face ceva în legătură cu ele.”

Jure kid

Primii ani și începuturile carierei

Viața profesională a început în liniștea predictibilă a unei școli, unde preda istorie. Cu toate acestea, o conversație decisivă cu directorul școlii, care i-a cerut să patruleze prin curtea școlii pentru a impune disciplina, i-a adus lui Jure o revelație: nu își îndeplinea adevăratul potențial.

Această revelație l-a determinat să renunțe la învățământ și să pășească în lumea imprevizibilă a teatrului—o experiență care avea să pună bazele viitorului său în psihoterapie.

Deși actoria îi oferea o eliberare emoțională, predarea teatrului la copii i-a dezvăluit înclinația naturală către metodele terapeutice.

„Când fac improvizație, de fapt își improvizează propria viață”, a observat Jure.

Veniturile modeste din actorie l-au determinat să predea teatru copiilor, unde și-a descoperit talentul de a folosi improvizația ca instrument terapeutic.

Tranziția către psihoterapie

Punctul de cotitură în cariera sa a venit atunci când a recunoscut potențialul terapeutic al teatrului. Această realizare l-a determinat să aprofundeze psihologia, ceea ce l-a condus să studieze psihodrama și, ulterior, să se califice pe deplin ca psihoterapeut.

Călătoria sa educațională nu a fost doar academică, ci și profund personală, în special după o experiență care i-a schimbat viața în timpul serviciului militar, care l-a introdus în conceptele de vindecare minte-corp.

Fiecare problemă este o improvizație a vieții” – Bazându-se pe experiența sa în teatru, Jure vede bătăliile invizibile duse de fiecare persoană ca improvizații în scenariul vieții lor, care pot fi redirecționate în direcții mai pozitive prin intervenție terapeutică.

Jure teeny

Această experiență a subliniat interconexiunea dintre sănătatea mentală și cea fizică, determinându-l să încorporeze abordări holistice în practica sa. Terapia ar trebui să abordeze persoana în întregime, promovând creșterea și vindecarea la mai multe niveluri.

Abordarea terapeutică și filosofia din spate

Vorbim despre asta la nesfârșit și continuăm să vorbim și să vorbim, iar schimbarea nu se întâmplă. Cred că, pentru mine, abordarea terapeutică înseamnă să faci lucruri, nu doar să vorbești despre ele.” – Accentul este pus pe participarea activă în detrimentul terapiei tradiționale prin discuții.

Stilul său terapeutic este profund influențat de experiențele sale diverse și provocările personale. El susține o abordare practică și directă a terapiei, preferând participarea activă în locul discuțiilor pasive. Această metodă provine din credința sa în puterea transformatoare a exprimării emoțiilor și scenariilor, despre care afirmă că poate duce la schimbări mai substanțiale și de durată decât terapia tradițională prin discuții.

În sesiunile cu clienții, el folosește adesea tehnici care încurajează clienții să-și confrunte direct problemele prin joc de rol și imaginație activă, facilitând o înțelegere și o rezolvare mai profundă a conflictelor lor. Această abordare nu doar că ajută la rezolvarea imediată a problemelor, dar îi și împuternicește pe clienți să aplice aceste soluții în viața lor reală, promovând bunăstarea pe termen lung.

Abordări inovatoare în sprijinul vindecării

Relația terapeutică înseamnă să creezi o conexiune reală cu clientul, o conexiune emoțională umană.” – Rolul esențial al stabilirii unei conexiuni autentice și empatice cu clienții este fundamentul pentru o terapie eficientă.

În munca sa, există un accent clar pe acțiune în detrimentul cuvintelor. El crede în „a face lucruri, nu doar a vorbi despre ele.” Această abordare este ilustrată în mod viu în sesiunile în care ar putea cere unui client să improvizeze conversații cu o figură parentală imaginară, aducând la suprafață problemele nerezolvate într-un mediu controlat și terapeutic.

Dacă ai o problemă cu tatăl tău, de exemplu, nu o să-ți spun să-mi povestești despre tatăl tău… Vreau să îți imaginezi că eu sunt tatăl tău… Ce ai nevoie să mă auzi spunând? Făcând?

Această metodă nu doar că favorizează înțelegerea, ci și schimbarea reală, deoarece clienții sunt încurajați nu doar să-și confrunte problemele, ci și să exerseze soluții. În practica sa, se pune accent pe utilizarea jocului de rol pentru a simula rezolvări și reconciliere emoțională.

Găsesc întreaga abordare (terapia clasică) total inumană… În terapie, sunt cazuri când stau cu un client și devin părintele pe care și l-a dorit întotdeauna, dar pe care poate nu l-a avut niciodată.

Călătoria interioară: abordarea unică a lui Jure în terapie

Într-o lume tot mai categorisită prin etichete și diagnostice, Jure se remarcă ca un far de speranță pentru cei care caută terapie. El redefinește ce înseamnă să confrunți provocările vieții, concentrându-se nu pe simptomele cu care oamenii bat la ușa lui, ci pe poveștile subiacente care îi modelează. Abordarea sa neconvențională în terapie subliniază importanța înțelegerii experienței umane, mai degrabă decât tratarea afecțiunilor percepute.

Fundamentul Abordării Sale

Pentru că, într-un fel, majoritatea așa-numitelor noastre probleme sunt inconștiente. Un alt lucru în care aleg să cred este că toate problemele noastre așa-numite sunt doar un simptom activ. Toate problemele noastre sunt o reacție normală la o situație anormală.

Trebuie să privim dincolo de simptomele imediate, către cauzele profunde îngropate în experiențele trecute.

Așadar, ceea ce facem,” explică el, „în loc să încercăm să corectăm reacția normală, ne întoarcem până la situația anormală cu care clientul a crescut. Acesta este, într-un fel, din nou, motivul pentru care ne întoarcem în copilărie.

Revizitând acești ani formativi, Jure își propune să descopere sursele tristeții și fricii profunde, care, în opinia sa, se manifestă ca depresie, respectiv anxietate.

Aleg să cred, bine, că depresia este o tristețe profundă, iar anxietatea este de fapt frică.

Jure exprimă o repulsie față de etichetele diagnostice, afirmând: „Mă simt foarte incomod cu toate acele etichete diagnostice. Uneori, ele chiar dăunează unei persoane și nu o ajută.” Scopul său nu este să eticheteze, ci să înțeleagă, un principiu care ghidează fiecare aspect al practicii sale terapeutice.

Întâlnirea inițială: înțelegerea persoanei în întregime

Când un nou client intră în cabinetul său, el începe nu cu o evaluare, ci cu întrebări menite să descoase dorințele și așteptările clientului.

Așadar, primul lucru, pun două întrebări. Una dintre întrebări este: de ce ești aici? O altă întrebare pe care, din păcate, mulți psihoterapeuți nu o pun este: ce ai nevoie de la mine?

El subliniază importanța înțelegerii personalității holistice a clientului, punând întrebări precum: „Cine sunt ei? Ce fac în viață?

Una dintre întrebările sale mai neașteptate este: „Ce faci să te distrezi?” Este o întrebare care adesea îi ia prin surprindere pe clienți. „Și nu-ți poți imagina câți oameni fac ochii mari și trebuie să se gândească la asta pentru o vreme.

Un alt aspect crucial al abordării sale este explorarea cronologiei simptomelor unui client.

Cealaltă întrebare importantă este: când a fost prima dată în viața ta când aceste simptome au început? Și ce s-a întâmplat în viața ta în jurul acelei perioade?

Stabilind această cronologie, reușește să facă tranziția de la concentrarea pe simptomele prezente la abordarea cauzelor emoționale reale.

Această perspectivă istorică le permite clienților să facă legături între evenimentele trecute și provocările actuale, deschizând calea pentru o vindecare mai profundă și o conștientizare de sine sporită. Abordarea sa empatică îi încurajează pe clienți să își exploreze trecutul fără teamă sau judecată, promovând un mediu de încredere și siguranță.

Conectarea trecutului, prezentului și viitorului

Chiar dacă multe explorări au loc în trecutul clientului, călătoria terapeutică nu se limitează la trecut. El îndrumă clienții prin circumstanțele lor prezente și către viitorul pe care și-l imaginează. „Odată ce am făcut legătura între prezent și trecut, lucrul important pe care trebuie să-l facem este să mergem către viitor”, explică el. „Și vreau să te imaginezi peste cinci sau zece ani de acum încolo. Unde ți-ar plăcea să fii? Ce ți-ar plăcea să faci în viața ta?”

Terapia nu înseamnă să readuci clienții la viața pe care o cunoșteau odinioară.

Care este rostul de a ajuta un client să scape de simptome și de a-l trimite înapoi în relația nefericită, la slujba plictisitoare și exact în locul dăunător unde s-a întâmplat totul?” În schimb, el caută să-i inspire pe clienți să își imagineze și să depună efort pentru un viitor care să se alinieze cu adevăratele lor dorințe.

Motivații și filosofii

Ceea ce îl motivează pe Jure în munca sa este o viziune de schimbare socială și, în același timp, el provoacă însăși noțiunea tradițională de terapie.

Vezi tu, cuvântul terapie este, de asemenea, problematic. Pentru că implică să găsim ce este greșit și să încercăm să reparăm. În loc să facem asta, ar trebui să găsim care este punctul forte și ce funcționează, și să învățăm cum să-l folosim mai eficient.

Central în filosofia sa este relația terapeutică însăși—o conexiune autentică, emoțională între client și terapeut.

„Ce mă motivează în munca mea? Bine. Văd munca mea ca pe o muncă politică. Sunt îngrijorat de lumea de afară. Nu devine un loc mai bun, mai sănătos și mai sigur.”

El își imaginează propagarea unui efect de undă din transformarea individuală, afirmând: „Orice schimbare internă în cadrul unui client va afecta imediat viața lor de familie, partenerii, copiii și, sperăm, chiar și relația cu părinții lor. Și apoi eficiența și conștientizarea lor în societate, în general.

Practica sa este inspirată de diverse filozofii și teorii, inclusiv lucrul cu umbrele, arhetipuri și simbolism. El crede că orice încercare de a interpreta problemele unui client sau de a oferi opinii personale nu este doar inutilă, ci „extrem de abuzivă.

Integrare și aplicare: piatra de temelie a terapiei

Este extrem de important nu doar să dobândești cunoștințe, ci să le integrezi și să le aplici eficient. Procesul terapeutic are trei etape esențiale: experiență, integrare și aplicare. „Fără acestea, întregul proces ar fi inutil și o pierdere de timp și bani.”

Adevărata valoare constă în modul în care clienții își aplică perspectivele pentru a-și îmbunătăți viața. „Am devenit conștient de unde provine. Așa mă simt. Acesta este impactul asupra mea”, explică el, subliniind rolul conștientizării de sine în facilitarea schimbării.

Rolul imaginației și al auto-împuternicirii

Există, de asemenea, o mare putere a imaginației în terapie, folosind tehnici precum regresia în vieți anterioare ca un instrument pentru descoperirea de sine.

Mergem să explorăm viața într-o viață anterioară și te duc chiar înainte de momentul morții tale,” explică el. „Și cer vieții anterioare să transmită un mesaj. Care este mesajul tău pentru sinele prezent?

Călătoria terapeutică nu este despre evadarea din realitate, ci despre înțelegerea și transformarea acesteia. „Uneori, bine, vorbim despre bypass spiritual. Evadăm în vieți anterioare. Evadăm în stări extinse de conștiință. Evadăm în psihedelice,” observă el.

Toate aceste experiențe au nevoie de aplicații practice: „Prima este experiența. A doua este integrarea. A treia etapă, care este cea mai importantă, este aplicarea.”

Clienții sunt încurajați să își imagineze sinele lor viitor și sfaturile pe care le-ar oferi sinelui prezent, consolidând ideea că „adânc în interiorul nostru, avem toate răspunsurile. Știm exact ce trebuie să facem.

El îi provoacă pe clienți să își asume responsabilitatea pentru propria creștere, întrebându-i: „Ce ai dori să faci cu asta? Cum ai vrea să folosești în viața de zi cu zi ce ai conștientizat?” Această abordare îi împuternicește pe clienți să-și găsească propriile răspunsuri și soluții, în loc să se bazeze doar pe îndrumarea exterioară.

Provocarea de a identifica adevărata voce interioară

Cum pot clienții să distingă între adevărata lor voce interioară și influențele externe?

El recunoaște confuzia cu care se confruntă mulți oameni, spunând: „Suntem atât de poluați în modul în care creștem încât uneori pierdem această voce interioară.” Cu toate acestea, el crede că vocea interioară rămâne intactă: „Vocea interioară, nu o atingem. Este mereu acolo.

Pentru a-i ajuta pe clienți să se conecteze cu această înțelepciune interioară, Jure folosește un exercițiu simplu, dar profund. El descrie:

„Vreau să vorbesc cu două părți ale tale. Una este mintea ta și una este inima ta. Ce ai vrea să-i spui inimii tale? Ce ar vrea inima ta să spună înapoi?” Prin acest dialog, clienții găsesc adesea claritate. „Este atât de simplu,” remarcă el. „Și nu este diagnostic, bine? Vorbim despre lucruri reale aici.”

Nevoia de comunitate și conexiune

Mulți clienți revin la atelierele sale nu doar pentru creștere personală, ci și pentru conexiune.

Oamenii vor să aparțină. Oamenii caută contact. Vor să vină într-un loc unde să-și permită să fie ei înșiși cât mai mult posibil și să nu se ascundă în spatele măștilor sociale.”

Într-o lume care adesea se simte izolantă, Jure vede valoarea în crearea unor comunități mici. „Este o lume stupidă acolo afară. Uneori vrem să creăm o comunitate mică în care să ne putem împărtăși pur și simplu,” spune el. Această dorință de conexiune autentică alimentează seminariile sale, unde persoane cu gânduri similare se adună pentru a-și explora lumile interioare.

Aceste comunități devin o sursă de forță și sprijin, împuternicindu-i pe participanți să-și parcurgă călătoriile personale cu încredere și empatie. Împărtășirea deschisă și vulnerabilitatea sunt încurajate, creând un mediu în care participanții pot învăța din experiențele și perspectivele celorlalți. Cultivând aceste conexiuni, Jure ajută participanții să construiască o rețea de sprijin care se extinde dincolo de limitele atelierului, creând legături durabile și un sentiment de apartenență.

Un studiu de caz transformator

O poveste puternică a unui client a avut un impact semnificativ asupra practicii sale. Clientul, etichetat ca schizofrenic, a fost internat în spitale de psihiatrie după un incident violent. „Și-a înjunghiat iubita cu un cuțit. Iubita nu a murit. Și apoi a fost arestat,” povestește Jure. Clientul credea că un diavol i-a insuflat acțiunile, o credință întărită de educația sa religioasă.

Prin terapie, el a ghidat clientul în confruntarea credințelor sale interiorizate.

Am avut un dialog cu diavolul. Și în cele din urmă, i-a spus diavolului să plece dracului,” explică Jure.

Această descoperire a dus la o explorare mai profundă, dezvăluind programarea din copilărie. În mod remarcabil, clientul și-a transformat viața și a devenit psihoterapeut specializat în schizofrenie. „Face o muncă uimitoare. Vorbește cu vocile, poartă dialoguri cu vocile, pur și simplu uimitor,” împărtășește Jure cu mândrie.

Încrederea în procesul terapeutic

A învățat multe lecții din această experiență, dar cea mai uimitoare – importanța de a avea încredere în proces.

Eram foarte speriat. Când am vorbit cu diavolul, auzeam lucruri. Am zis, dacă își pierde controlul acum, s-ar putea să mă omoare sau ceva de genul acesta,” admite el. În ciuda fricii, s-a bazat pe credința sa partea sănătoasă inerentă din fiecare persoană, spunând: „Ai încredere în proces, ai încredere în partea sănătoasă a persoanei.

Această poveste exemplifică angajamentul său de a vedea dincolo de etichete și diagnostice, concentrându-se în schimb pe potențialul de vindecare și creștere din fiecare individ. „Nu te reabilitezi dintr-o etichetă psihiatrică,” afirmă el. În schimb, el subliniază puterea înțelegerii și transformării narațiunilor personale.

jure estonia

Terapia nu înseamnă a impune soluții, ci a ghida clienții să-și găsească propriile răspunsuri.

Terapeuții ar trebui să-și permită să îmbrățișeze incertitudinea și să privească fiecare sesiune ca un efort împreună, în care atât clientul, cât și terapeutul pot învăța și crește împreună. Prin această abordare, se creează o încredere mai profundă în procesul terapeutic, consolidând credința că fiecare individ are capacitatea de transformare și reziliență.

De ce le este frică oamenilor de terapie?

Ceea ce îi motivează munca este o viziune de schimbare socială și, în același timp, Jure contestă însăși noțiunea tradițională de terapie.

Vezi tu, cuvântul terapie este, de asemenea, problematic. Pentru că terapia implică să găsim ce este greșit și să încercăm să-l reparăm. În loc să facem asta, să găsim care este punctul tău forte și ce funcționează și să învățăm cum să-l folosim mai eficient.

Central în filosofia sa este relația terapeutică însăși—o conexiune autentică, emoțională între client și terapeut.

Navigarea printre complexitățile creșterii personale: reflecțiile lui Jure asupra terapiei

Într-o eră în care dezvoltarea personală este adesea comercializată, Jure oferă o perspectivă revigorantă asupra a ceea ce înseamnă să crești și să evoluezi ca terapeut. Reflecțiile sale sincere dezvăluie un angajament profund față de învățarea continuă și o implicare autentică în complexitatea emoțiilor umane. Scopul său este întotdeauna să rămână motivat pentru a-și extinde înțelegerea și abilitățile.

Îmbrățișarea spectrului emoțional

Există o concepție greșită comună despre labilitatea emoțională: „Ei bine, unii oameni o numesc bipolaritate, bine? Dar eu spun că și vremea este bipolară.” Fluctuațiile emoționale sunt o parte naturală a vieții, nu neapărat o tulburare.

Reflectând asupra propriilor experiențe, el afirmă:

Într-un moment mă simt fericit, în alt moment mă simt trist. Așa că merg la un specialist, explic că, știi, într-un moment mă simt entuziast în legătură cu ceea ce fac și în alt moment mă simt foarte deprimat în legătură cu ceea ce fac. Ah, ești bipolar.

Tonul său este cinic, dar perspicace, sugerând că etichetarea unor astfel de fluctuații naturale poate fi simplistă și reductivă.

În loc să se protejeze de greutatea emoțională a muncii sale, el alege să se angajeze pe deplin. „Îmi dau permisiunea să fiu afectat de ceea ce văd și aud. Nu mă protejez.” Procedând astfel, se deschide atât către durerea, cât și către frumusețea inerentă interacțiunilor umane. „Uneori doare și este dureros. Dar mă confrunt cu realitatea,” spune el, recunoscând impactul personal al muncii sale.

Importanța educației continue

Dezvoltarea ca terapeut este legată intrinsec de un angajament continuu față de educație și îmbunătățirea de sine. „Nu te opri niciodată din a studia, participă la seminarii, învață lucruri noi tot timpul, extinde-te și extinde-te și extinde-te”, afirmă el. El își exprimă îngrijorarea față de terapeuții care devin mulțumiți după ce își obțin calificările, subliniind că „procesul de învățare este permanent și infinit și este pentru totdeauna.

El crede că disponibilitatea la cunoștințe și experiențe noi este crucială, deoarece experiența umană este vastă și mereu în schimbare. „Indiferent cât de mult știm și cât de mult am învățat și câte diplome academice avem, vom întâlni întotdeauna situații sau povești pe care nu le-am mai auzit până acum.

Cu toate acestea, Jure este critic față de abordările superficiale ale învățării, avertizând împotriva a ceea ce unii numesc „evitare spirituală”—tendința de a sări de la un seminar sau o experiență la alta fără a aplica lecțiile învățate. „Depinde de cât de practic este seminarul”, spune el.

Ce unealtă am în mână pe care pot face ceva cu ea?

Încrederea în înțelepciunea interioară

Terapeuții se confruntă adesea cu provocarea de a-i ajuta pe clienți să-și descopere propriile adevăruri. Este extrem de important să ai încredere în înțelepciunea interioară a clientului,

Este foarte interesant, deoarece noi nu avem răspunsurile. Oamenii au răspunsurile.

Această perspectivă mută procesul terapeutic de la unul de direcționare la unul de ascultare și susținere.

Cu îndrumarea și susținerea potrivită, clienții își pot croi drumul către o înțelegere mai profundă a lor și a schimbărilor pe care doresc să le facă. Când li se oferă oamenilor spațiul de a-și explora propriile narațiuni, adesea găsesc claritatea și direcția pe care le-au căutat tot timpul.

Crearea spațiilor de suport

Viziunea sa se extinde dincolo de setările tradiționale ale terapiei. Este pasionat de crearea unor grupuri de suport care se concentrează pe diverse subiecte și probleme. „Este o lipsă în foarte, foarte multe feluri”, recunoaște el. El împărtășește sfaturi despre cum să începi aceste grupuri, subliniind importanța de a nu le eticheta ca fiind axate pe probleme.

Am creat un grup. Am început cu trei persoane sau chiar două persoane. Doar un grup de discuții. Să vorbim despre noi înșine, despre visele noastre, despre ceea ce ne dorim.

El crede în puterea experiențelor împărtășite, inspirându-se de la pionieri precum Louise Hay, care au creat spații sigure pentru ca oamenii să își împărtășească experiențele pozitive și să se susțină reciproc. „A fost un loc sigur pentru a împărtăși câteva lucruri pozitive” – crearea unei atmosfere pozitive este extrem de importantă.

Dezvoltare prin împărtășirea cunoștințelor

Filosofia sa este înrădăcinată în colaborare și împărtășirea cunoștințelor.

Tot ce am, tot ce știu mi-a fost dat ca un dar. Nu sunt proprietarul darului; sunt păstrătorul darului, iar misiunea mea în viață este să-l dau mai departe.

El își imaginează o lume în care oamenii obișnuiți și terapeuții colaborează pentru a crea situații de tip win-win, subliniind că „există un loc pentru toată lumea.

El îi încurajează și pe alții să creeze parteneriate în care experții își pot împărtăși cunoștințele cu grupurile. „Este, de asemenea, timpul expertului, care este foarte valoros” – el susține un model în care expertiza este atât respectată, cât și recompensată.

Inspirație și transformare

Există o dorință puternică de a produce schimbări nu doar la nivel individual, ci și la nivel social. El își vede munca ca fiind în mod inerent politică, având ca scop cultivarea unei societăți mai sănătoase și mai conștiente prin transformarea internă a indivizilor. Fiecare sesiune este văzută ca o oportunitate de a influența nu doar clientul, ci, indirect, și comunitatea lor mai largă prin îmbunătățirea relațiilor interpersonale și a eficacității personale.

Concluzie

În dansul complex al terapiei, atât clienții, cât și terapeuții pornesc în călătorii de descoperire și transformare. Prin încrederea în înțelepciunea interioară a fiecărui individ, îmbrățișând puterea prezenței și găsind ancorarea în pasiunile personale, terapeuții creează spații în care vindecarea și creșterea pot înflori. Aceste practici pot avea un impact profund, amintindu-ne că însăși călătoria este la fel de importantă ca destinația.

Abordarea terapeutică a lui Jure este o călătorie de descoperire, empatie și împuternicire. Provocând etichetele convenționale și concentrându-se asupra persoanei în întregime, el ajută clienții să descopere rădăcinile provocărilor lor și să-și imagineze un viitor dincolo de acestea. Munca sa nu este doar despre vindecarea indivizilor, ci și despre contribuirea la o transformare socială mai amplă, persoană cu persoană.

Suntem aici pentru a crea o lume mai bună. Aceasta este misiunea!